Istoria acestor locuri … sau stiiati ca ?


  • Buciumul este atestat ca şi aşezare încӑ din epoca bronzului, ca urmare a descoperirii de pe Dealul Vâlcoi a patru inele de buclӑ din aur, care dateazӑ din aceastӑ perioadӑ şi care se aflӑ la muzeul din Viena.
  • In minele de aici s-au identificat dovezi de culturӑ materialӑ romanӑ , dacicӑ, ca si de altfel şi o tetradrahmӑ de argint cu chipul lui Filip al II-lea.
  • In perioada 1870-1880  pe Dealul Negrileasa, la est de Corabia,sa descoperit un mare tezaur monetar din anii 116-167 d.Hr.,ceea ce denotӑ importanţa economicӑ a zonei in plinӑ perioadӑ de dominaţie romanӑ in Dacia.
  • Începând cu anul 1201 toată zona auriferă din Munţii Apuseni este menţionată cu numele de Terra Obruth(Tara Abrudului). care ajunge in urma unei danii regale in stӑpânirea banului Yula (Gyula), iar mai târziu in aceea a lui Zubuslaus Secuiul.
  • Prima menţiune scrisӑ referitore la satul Bucium dateazӑ din martie 1595. Ea aparţine lui Sigismund Báthory, care la 22 martie 1595 la Alba Iulia, a asigurat in numele sӑu  şi a urmaşilor unele privilegii locuitorilor mai multor sate, printre ele fiind menţionat şi Buchin.
  • Ca urmare directa a marii rӑscoale de la 1784(rascoala condusa de Horea Closca si Crisan) la care au participat in numar numeros si taranii din bucium , s-a creat ˮFondul pisetalˮ în 1790 , la Abrud, prin care se urmӑrea încurajerea mineritului.
  • Buciumul a participat activ şi la evenimentele dintre anii 1848-1849 , când s-a desfӑşurat revoluţia românӑ din Transilvania condusӑ de Avram Iancu . (In bӑtӑlia de la Podul Bolfu, loc aflat în imediata apropiere a drumului ce trece prin vecinӑtatea bisericii din Bucium Cerbu,  revoluţionarii români consuşi de Avram Iancu au înfrânt trupele lui Hatvany).
  • O întâmplare legatӑ de viaţa minerilor din Bucium,  din anul 1886,  perioadӑ când mai multe mine erau concesionate unor firme strӑine , este sursa de inspiraţie pentru „Verşul Buciumanilor”- o povestire in versuri (769 versuri) a rӑzmeriţei minerilor de la mina „Petru şi Pavel” (sau „Baia Domnilor”) de pe Muntele Vâlcoi, împotriva oprimӑrii sociale. Balada este şi sursa romanului „Şteampuri fӑrӑ apӑ” a lui Ovidiu Bârlea.
  • Unirea Transilvaniei cu România a avut un ecou puternic în rândul locuitorilor din Munţii Apuseni. Conform informaţiilor cuprinse în rӑspunsurile la circulara Astrei nr.1063/1921 de la Abrud ştim cӑ „la adunarea de la Alba Iulia au participat cam  douӑ sute de indivizi între care au fost si gardiştii de aici. Publicul de aici a plecat la Alba Iulia în mai multe grupuri separate, iar gardiştii sub conducerea ofiţerilor”. Din aceeaşi sursӑ aflӑm cӑ din comuna Bucium au participat o sutӑ optzeci-douӑ sute de persoane, „care au fost îndemnate de simţul adevӑrat românesc”. Toţi au fost îmbrӑcaţi în costume populare buciumӑneşti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s